Istoria Islamului in Romania

In Numele lui Allah cel Milostiv, Indurator,

Islamul are o tradiţie de peste 700 de ani in Romania.

Inceputurile Islamului pe teritoritoriul romanesc sunt legate de stabilirea pecenegilor si cumanilor cu multe secole in urma, urmate apoi de raporturile domnitorilor romani medievali cu sultanii otomani, de confesiune musulmana .

Dintre domnitorii romani de dupa 402 care au urcat pe scaunul principatelor dunarene, numai doi au parasit crestinismul, si s-au convertit la Islam, unuia dintre acestia ramanandu-i porecla in posteritate: Mihnea Turcitul.

De la 1417, cand Mircea cel Batran pierde Dobrogea, cucerita de turci, si pana in 1878, cand tanarului stat Romania i se recunoaste independenta de catre marile puteri, pe teritoriul celor doua principate a avut loc o infloritoare viata religioasa ortodoxa, cu binecunoscutele-i izbanzi culturale si teologale: in 1642, la Iasi, are loc un sinod organizat de Vasile Lupu, care promulga Marturisirea ortodoxa a lui Petru Movila, aprobata de patru patriarhi rasariteni si asumata de intreaga crestinatate pravoslavnica...

Este unul din numeroasele episoade care l-au determinat pe Iorga sa sustina ca civilizatia si cultura bizantina s-au continuat dupa 1453 in Tarile Romane, fenomen pe care el insusi l-a denumit "Bizantul dupa Bizant"...

In treacat fie spus, cu un secol inainte de caderea Constantinopolului, Sf. Grigorie Palama, stalp al teologiei ortodoxe, care a dogmatizat intr-o noua formula doctrina despre energiile necreate - baza teoretica a isihasmului - a cazut in captivitate la turci. Pana a sosit rascumpararea baneasca solicitata, vreme de opt luni, viitorul sfant a fost tratat cat se poate de bine si a dezbatut cu pazitorii sai probleme teologice.

Reintorcandu-ne la raporturile noastre istorice cu turcii, trebuie spus ca acesti musulmani, n-au provocat un fenomen de dezbinare in randul romanilor similar cu uniatia. Nu s-au inversunat sa faca prozelitism islamic in principate, cum au facut in Bosnia, Albania sau Bulgaria.

Dupa ce si-au castigat independenta, bulgarii le-au raspuns cu aceeasi moneda.In 1833, trei calugari plecati cu o corabie de la Athos, sosesc pe Dunare la Isaccea, unde debarca si ajung apoi in satul Niculitel. Cumpara de la un musulman o bucata de pamant si infiinteaza manastirea Cocosu, care functioneaza ani buni cu incuviintarea tacita a autoritatilor locale, iar mai tarziu cu acte in regula.

Dupa ce Romania si-a dobandit independenta, spre deosebire de situatia din Bulgaria, musulmanii din Dobrogea - turci si tatari - au fost bine tratati de noua administratie. Bruto Amante, calator italian care ne-a vizitat in mai multe randuri tara la sfarsitul secolului XIX, a publicat in 1888 la Roma o carte, "La Romania illustrata - Ricordi di viaggio", din care citam de la pp. 256-257: "Elementul musulman dainuia in satele din jurul Constantei (inca din 1878) cand am ajuns eu acolo. E un fapt fara precedent: disparut aproape in intregime din Bulgaria, acest element a socotit avantajoasa ramanerea sa in Dobrogea, desi fanatismul religios ii face pe turci sa-i desconsidere pe crestini. Insa turcii au la Constanta doua geamii cu specificele lor minarete si sunt tratati cu cea mai mare toleranta de romani, ba chiar favorizati, fapt care a impiedicat in buna parte emigrarile. Tot la Constanta exista si o capela destinata celor trei sute de catolici care locuiesc acolo...".

Merita reprodus si acest pasaj, din acelasi volum al lui Bruno Amante, aflat la pp. 185-186: "Toleranta, inteleasa in sens absolut, este prerogativa romanilor. (...) In vremea multor conflicte, s-au refugiat aici numerosi straini. Nu numai ca romanii n-au incercat sa faca prozelitism printre nou-veniti, dar le-au dat locuri pentru a-si construi biserici si chiar au facut danii acestor lacasuri."

La inceputul secolului trecut, Regele Carol I a construit pentru musulmanii din Constanta o moschee impunatoare, aflata in centrul orasului, care poarta numele monarhului.

La Balcic, Regina Maria avea in anturajul sau cateva turcoaice de care era puternic atasata. Turcii si tatarii din tara noastra au dovedit loialitate maxima fata de statul roman, iar nume de-ale lor nu au figurat printre membrii minusculului partid comunist interbelic, intesat de minoritari, finantat de Moscova si care dorea dezmembrarea Romaniei. (Acelasi lucru se poate afirma si despre armeni - negustori cinstiti si oameni admirabili).

Iorga, pomenit la inceput, a publicat pagini deosebit de expresive despre cultura islamica din Dobrogea iar arhitectul G.M. Cantacuzino a relevat insemnatatea aceleiasi regiuni a noastre ca punte organica spre Orient, cu reflexe de civilizatie turco-bizantina, suprapusa peste stratul greco-roman...

Astazi traiesc in Romania peste 70.000 de musulmani.Marea lor majoritate se gasesc in judetele Constanta (85%) si Tulcea (12%), restul (3%) in diferite centre urbane ca: Bucuresti, Braila, Calarasi, Galati, Giurgiu, Turnu Severin si alte localitati. Lacasurile de rugaciune musulmane din Romania sunt in numar de 80 de geamii.

Dupa revolutie s-au infiintat mai multe fundatii si asociatii Islamice care au ca scop sprijinirea Cultului Musulman din Romania in toate actiunile pe care acesta le intreprinde pentru satisfacerea nevoilor religioase si spirituale ale populatiei de rit musulman din Romania, promovarea si perpetuarea culturii islamice, educarea copiilor si tinerilor musulmani in spiritual invataturilor Coranului, asigurarea de informatii religioase pentru toti credinciosii. Dintre acestea importante s-au dovedit a fi: fundatia Taiba, Liga islamica si culturala, Fundatia Semiluna, Asociatia Musulmani Romani.

Ca lacasuri de cult, mai importante ar fi Moscheea si geamia "Hunchiar" din municipiul Constanta, geamia "Esma han Sultan" din Mangalia, care este totodata cea mai veche din tara, geamiile din Medgidia, Cernavoda, Harsova, Tulcea, Babadag, Macin si Isaccea; aceste lacasuri de cult enumerate mai sus sunt declarate monumente istorice.

Activitatea religioasa a musulmanilor in Romania este condusa de un muftiu, cu resedinta in municipiul Constanta. Muftiul este ales prin vot secret din randul clericilor de catre Sura Islam.

Cultul musulman din Romania are bune relatii cu intreaga comunitate islamica internationala, atit bilaterale cit si multilaterale. Aceste relatii cuprind schimburi reciproce de delegatii, participari la intruniri si simpozioane pe diverse teme, organizari de pelerinaje anuale la Mecca etc. Credinciosii si deserventii cultului musulman contribuie si ei prin munca lor la dezvoltarea si prosperitatea Islamului.